Vă aducem la cunoștință că pentru o navigare cat mai ușoară acest site utilizează fișiere de tip cookie. De asemenea, am actualizat politica site-ului pentru a ne conforma cu Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea, vă rugăm să citiți și să înțelegeți conținutul Politicii de Utilizare a Cookies și Politicii de Prelucrare a Datelor.

Prin continuarea navigării pe site confirmați acceptarea politicii de utilizare a cookies si a politicii de prelucrare a datelor.

Sunt de acord

Meniu
Accesibilitate
Contact

Elemente ale cadrului natural, comuna Gropnița, județul Iași

Elemente ale cadrului natural, comuna Gropnița, județul Iași

Relief

Din punct de vedere geomorfologic teritoriul comunei Gropnița se încadrează în partea central-sudică a Câmpiei Moldovei, Subregiunea
Jijiei Inferioare, pe cursul inferior al pâraielor Miletin și Jijioara până la confluența acestora cu Jijia.

Relieful comunei este dezvoltat pe cuvertura de depozite sedimentare ale sarmațianului mediu și cuaternarului și are aspectul unei câmpii colinare de origine sculpturală în stadiu avansat de evoluție. Altitudinea maximă de 192,5m o întâlnim în movila Recea la sus de satul Bulbucani, iar cea minimă de 44m în șesul Jijiei.

Principalele tipuri de relief care se diferențiază pe teritoriul comunei sunt reprezentate prin interfluvii sculpturale, versanți și zone de luncă. Formele principale de relief sunt reprezentate prin:

- câmpie cu relief ondulat, inclusiv terase fluvatile, cu forme estompate, caracteristice substratului argilos;
- luncile Miletinului și Jijiei, precum și pârâul Jijioara sunt suprafețe relativ plane, constituite din depozite aluviale aluvio-pluviale alcătuind șesuri aluviale cu altitudine joasă.

Suprafața generală a platourilor și culmilor largi este înclinată conform structurii geologice, în timp ce terasele fluviale sunt înclinate ușor spre șesul Jijioara.

Relieful sculptural are ponderea cea mai mare pe teritoriul comunei Gropnița. Sub acțiunea complexă a eroziunii și denudației s-a  individualizat acest tip de relief care include interfluviile -platouri și culmi- și versanții modelați de procese de eroziune și alunecări. Un rol important l-a avut și orientarea rețelei hidrografice.

Relieful de acumulare este dezvoltat de-a lungul râului Jijia, al pâraielor Miletin și Jijioara.

Hidrografia

Rețeaua hidrografică de pe teritoriul comunei Gropnița este formată din ape de suprafață și ape subterane.
Apele de suprafață reprezintă râurile de suprafață și lacurile. Râurile aparțin bazinului hidrografic Prut, cele mai importante fiind Jijia, Miletin și Jijioara.
În pârâul Miletin se varsă o serie de afluenți: Chișca, Cânepei, Țărnei, iar pârâul Jijioara are ca afluenți pâraiele: Boziana, Lopătoaia, Valea Carului, Hergheteia, Recea.
Miletinul curge de la nord-vest la sud-est, astfel se creeaza o luncă largă de 1500 m în zona de vărsare. Lunca are un caracter inundabil.

Jijioara curge pe direcția vest-nord-vest la est-sud-est, creând un șes cu o lățime de 200-500 m.

Rețeaua hidrografică de pe raza comunei Gropnița are o lungime totală de 62km și o suprafață de 1030 ha luciu de apă.

Balta Vlădeni ocupă o suprafață de 700 ha și este amenajată ca o importantă zonă piscicolă. În șesul Miletinului s-a amenajat un iaz  agropiscicol de aproximativ 200 ha, iar în apropierea confluenței dintre Miletin și Jijia s-a amenajat o fermă agropiscicolă.

S-au amenajat și o serie de iazuri piscicole cum ar fi: Bulbucani, Gropnița, Forăști, Mălăești.

Pe pâraiele secundare s-au amenajat iazuri folosite pentru irigații: Boziana, Lopătoaia, Sângeri, Herghetaia.

Pentru lunca Miletinului și a Jijiei se impun măsuri speciale de desecare și drenaj pentru coborârea nivelului freatic cât și pentru curgerea apei ce stagnează la suprafață.

Pânza freatică din comuna Gropnița are un grad de nepotabilitate bacteorologică și chimică de 20%.